Care sunt perspectivele pentru România de a evolua către o națiune puternică în care principiile legii conduc?
De mai mult timp, asistăm la o serie de incidente sau accidente, cunoscute publicului sub numele de “tragedii”. Acestea duc la pierderi de vieți, răni grave și mutilări permanente. În urma acestor evenimente, se instalează un sentiment de neputință în fața indiferenței decidenților, în timp ce cei neloiali și infractorii triumfă, acționând în lumina zilei sub protecția politicienilor.
Sursa foto Google
Autoritățile par să fie lipsite de putere, în timp ce tupeul celor care devin din ce în ce mai mulți și mai răi rămâne neatins. O tensiune apăsătoare se răspândește, unde răul pare să fie peste tot și nu doar tolerat, ci chiar încurajat și perpetuat la toate nivelurile. Indivizii cu principii și respect pentru legi și norme sociale devin o minoritate în declin treptat.
În acest proces de banalizare a răului și transformarea violării flagrante a legii într-o obișnuință, se pare că România devine o știre de la ora 17:00. Lupta pentru bine ar trebui să înceapă cu atenția la detalii mici. De exemplu, în fiecare weekend, indivizi cu mașini modificate special pentru a produce zgomote stridente pe străzi declanșează alarmele în spațiile comerciale și la mașinile parcate pe bulevardele și străzile din București, într-o manieră extrem de nesăbuită. Aceasta se întâmplă și noaptea, dar și în timpul zilei.
Este dificil să nu te întrebi cum reușesc indivizii cu gândire limitată și atitudine ca de piloți de Formula 1 să traverseze orașul de la un capăt la altul, provocând un zgomot insuportabil și forțându-i pe ceilalți la furie, fără să fie opriți și amendați într-o serie de situații în timpul aceleiași călătorii.
Ar trebui să existe cel puțin două-trei instituții care să reacționeze și să sancționeze astfel de acțiuni. Garda de Mediu ar putea interveni în cazul poluării fonice, Poliția Rutieră ar putea interveni pentru încălcarea legilor de circulație și poate chiar RAR-ul să intervină. Cu toate acestea, toate acestea lipsesc din peisajul traficului.
România pare să fie un infern rutier, fiind țara cu cele mai multe accidente grave și decese cauzate de accidente rutiere. Nu este nevoie să ieși pe drumurile naționale pentru a vedea încălcarea flagrantă a legilor. Oamenii depășesc semafoarele roșii, conduc fără centuri de siguranță, încalcă regulile depășirii pe linie continuă, ignora limitele de viteză, fac manevre periculoase în intersecții, ignoră liniile continue pe poduri și în pasaje, parchează pe trotuare sau pe linia de tramvai. Alții stau în mijlocul drumului, blocând traficul, pentru a cumpăra un pachet de țigări. Pe Calea Moșilor, mașinile Ministerului Afacerilor Interne blochează ilegal trotuarul sau prima bandă de circulație, fără să ia în considerare restul traficului, pentru a aștepta să li se livreze produsele de la patiseria din stația de troleibuz.
Dacă Poliția Rutieră ar acționa în mod adecvat, o jumătate din șoferi ar pierde permisele de conducere, iar instituția ar deveni cea cu cele mai mari venituri din amenzi pentru bugetul de stat. Totuși, Poliția Rutieră lipsește din trafic și, atunci când este prezentă, pare să nu vadă nici măcar persoanele care transportă droguri în mașină. Misiunea sa principală pare să fie deschiderea drumului pentru convoaiele oficiale ale celor puternici.
Studiile sociologice arată că toleranța față de contravenții considerate minore are un impact semnificativ. Aceasta devine rapid un fenomen la nivel de comunitate, unde cei care încalcă legea și scapă sunt tentați să transforme excepțiile în comportamente recurente și să escaladeze. Dacă nu au fost prinși sau amendați pentru trecerea pe roșu sau pentru depășirea pe linie continuă, de ce să nu urce beat la volan? Dacă depășirea vitezei legale atrage doar câteva puncte de penalizare și o amendă redusă, de ce să nu conducă sub influența drogurilor?
În cazul în care vina într-un accident rutier este evidentă și starea de ebrietate este confirmată, iar pedeapsa este, de fiecare dată, suspendată (chiar și după ce au cauzat vătămări grave sau mutilări permanente), de ce ar respecta cineva legea? Lupta pentru o societate normală trebuie să înceapă cu sancționarea oricărei contravenții. Aceasta va crea impresia că legea nu poate fi evitată, că orice comportament poate fi surprins de camerele de supraveghere și că amenzile vor urma.
De asemenea, pentru infracțiuni rutiere, pedepsele ar trebui majorate semnificativ și ar trebui să aibă rol preventiv. De ce să numărăm răniții și morții după un accident, când am putea să-l prevenim? Dacă politicienii ar dori cu adevărat să asigure ordinea, ar putea .
