Canalul Dunăre-Marea Neagră – O capodoperă inginerească și un capitol controversat al istoriei
Canalul Dunăre-Marea Neagră reprezintă una dintre cele mai impresionante lucrări de infrastructură din România și un nod strategic esențial în rețeaua europeană de transport. Conceput pentru a facilita navigația între Dunăre și Marea Neagră, acest proiect ambițios are o istorie complexă, marcată de realizări inginerești remarcabile, dar și de suferințe și controverse.
Originea și evoluția proiectului
Primele concepte despre un canal navigabil între Dunăre și Marea Neagră datează din secolul al XIX-lea, dar proiectul a început să prindă contur în perioada interbelică. După cel de-al Doilea Război Mondial, regimul comunist condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej a inițiat construcția în 1949.
În această etapă, canalul a fost transformat într-un lagăr de muncă forțată, unde mii de deținuți politici au fost obligați să lucreze în condiții inumane, mulți dintre ei pierzându-și viața. Lucrările au fost oprite în 1953, însă proiectul a fost reluat în 1976 sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu și finalizat în 1984, fiind inaugurat oficial în 1987.
Caracteristici tehnice
Canalul are o lungime de 64,4 km și leagă portul Cernavodă de portul Constanța Sud-Agigea. De asemenea, include două ramuri secundare:
Ramura Nordică (Poarta Albă-Midia-Năvodari) – 31,2 km
Ramura Sudică (Poarta Albă-Agigea) – 27,5 km
Adâncimea variază între 7 și 9 metri, iar lățimea sa ajunge la 90-120 metri. Canalul dispune de două ecluze principale, situate la Cernavodă și Agigea, care permit tranzitul navelor de până la 5.000 de tone.
Importanță economică și strategică
Canalul scurtează ruta de transport naval între Europa Centrală și Marea Neagră cu aproximativ 400 km, reducând semnificativ costurile și timpul de tranzit. Face parte din Coridorul Pan-European VII (Dunărea), facilitând conexiunea între porturile fluviale din Europa și cele maritime.
Pe lângă rolul său în transportul de mărfuri precum cereale, minereuri, produse petroliere și materiale de construcții, canalul contribuie la irigațiile din Dobrogea și la protecția împotriva inundațiilor.
2Controverse și moștenire istorică
Construcția canalului rămâne un subiect sensibil în istoria României. Dacă unii îl consideră o realizare inginerească de excepție, alții îl văd ca pe un simbol al represiunii comuniste. În prezent, există inițiative de recunoaștere a sacrificiului celor care au fost forțați să lucreze la acest proiect.
În ciuda trecutului său controversat, Canalul Dunăre-Marea Neagră rămâne un element vital al infrastructurii de transport a României și Europei, având un potențial semnificativ pentru dezvoltarea comerțului fluvial și maritim.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
