Analiză Politico: Alegerile din România, între pro-europenism și ascensiunea naționalismului extremist
Alegerile prezidențiale și parlamentare din România, ce vor avea loc în noiembrie, au captat atenția jurnaliștilor de la Politico, care analizează desfășurarea campaniei și diversitatea candidaților. Printre aceștia se numără figuri contrastante, de la un fost adjunct NATO până la un fost huligan de peluză cu viziuni de extremă dreapta, remarcă publicația.
Potrivit Politico, România se află într-un moment decisiv, iar scrutinul ar putea aduce fie o continuare a orientării pro-europene și centriste, fie o virare către politici naționaliste, scenariu ce ar genera neliniște la Bruxelles, mai ales în contextul geopolitic sensibil din proximitatea Ucrainei și al rolului economic strategic pe care țara îl joacă în sud-estul Europei.
Într-un climat politic marcat de polarizare, românii sunt puși să aleagă între candidați foarte diverși, de la un fost lider NATO, acuzat de conexiuni cu propaganda Kremlinului, la o figură care aduce elogii deschise liderului fascist al României din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, la doar o lună până la primul tur al alegerilor, nu există un favorit clar. Partidele tradiționale întâmpină dificultăți în atragerea electoratului, fiind percepute ca vulnerabile la corupție și clientelism, arată Politico.
Problemele de securitate nu se află în prim-planul dezbaterilor, notează publicația, în ciuda faptului că România este frecvent expusă riscurilor generate de războiul din Ucraina, inclusiv prin drone rusești eșuate pe teritoriul său și atacuri asupra vaselor de transport de cereale în apropierea coastelor.
România, subliniază Politico, are o identitate aparte în regiune, definită de credința ortodoxă și de limba neo-latină. Această identitate, istoric exploatată de regimul fascist și de cel comunist al lui Nicolae Ceaușescu pentru a alimenta o retorică etnocentrică, continuă să influențeze discursul public de astăzi.
Naționalismul este tema dominantă a campaniei electorale din acest an, iar extrema dreaptă câștigă teren, susține publicația. AUR, partid de extremă dreaptă, a intrat neașteptat în Parlament în 2020, promovând re-unificarea cu Republica Moldova ca principal obiectiv. George Simion, liderul AUR, este considerat de Politico drept un potențial candidat în turul doi al prezidențialelor, conform unui sondaj Sociopol. Fost activist de extremă dreapta, Simion s-a remarcat prin declarații controversate, printre care și afirmația că Holocaustul este o „problemă minoră” și că elevii nu ar trebui să învețe despre acesta. Înainte de cariera politică, el a fost membru al „Honor et Patria”, un grup de suporteri cu afinități de extremă dreapta.
Un alt personaj din sfera extremismului, aflat în centrul atenției, este Diana Șoșoacă, descrisă de Politico ca o figură anti-sistem, cu o retorică anti-semită și pro-rusă. Jurnaliștii menționează că Șoșoacă a fost suspendată din Parlamentul European din cauza unor declarații considerate fasciste și că a declanșat o serie de reacții anti-semite după ce Curtea Constituțională i-a invalidat candidatura la prezidențiale.
Politico concluzionează că, dacă aceste scandaluri și narațiuni pro-fasciste se vor normaliza în discursul public, România riscă să atragă atenția internațională din motive negative, într-un context european deja tensionat.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioada campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
