ANALIZĂ POLITICĂ | Experimentul Trump cu economia globală: De la haos controlat la retragere strategică sub presiunea piețelor

Mandatul lui Donald Trump a stat, încă de la început, sub semnul imprevizibilului, al declarațiilor șocante și al deciziilor luate parcă după un manual personal de guvernare scris în grabă, pe spatele unui bon de la fast-food. Nimic nu a ilustrat mai bine stilul său politic decât episodul războiului comercial cu China și introducerea de tarife vamale suplimentare – o decizie hazardată care a pus pe jar nu doar economia americană, ci și piețele financiare globale.

Trump și obsesia “America First”: experimentul cu fitilul aprins lângă rezervor

În esență, Trump a tratat cea mai mare economie a lumii ca pe propriul său teren de joacă. A impus tarife vamale agresive, a amenințat aliați și rivali deopotrivă, apoi, la primul semnal de panică din piețe, a tras frâna de urgență și a anunțat o “pauză” de trei luni pentru măsurile sale. Motivația oficială? Lumea întreagă l-ar fi implorat – ba chiar, în stilul său caracteristic, a spus că liderii planetei l-au flatat și l-au rugat să fie milos.

În realitate, explicația a fost mult mai pragmatică și mai puțin teatrală: investitorii internaționali au început să ocolească titlurile de stat americane – principalul instrument prin care SUA se finanțează – și să își mute banii spre Germania, considerată un refugiu sigur în vremuri de incertitudine.

Pentru o economie precum cea a Statelor Unite, o asemenea mișcare este echivalentă cu un avertisment roșu pe tabloul de bord al unui avion în picaj.

De la joc de noroc la risc sistemic

Deciziile lui Trump au afectat exact elementul de care guvernul american depinde cel mai mult în vremuri de criză: încrederea piețelor în capacitatea sa de a-și plăti datoriile. În loc să construiască stabilitate, Trump a preferat un joc de noroc riscant. A apăsat butonul de panică în economie pentru a-și demonstra forța politică, fără să pară însă pregătit pentru reacția piețelor.

Ironia face ca omul care și-a construit imaginea de mare businessman să repete, la scară globală, același tipar al eșecului care l-a urmărit toată viața: investiții hazardate, parteneri trădați și falimente răsunătoare. Nu este o coincidență faptul că Donald Trump este singurul magnat american care a reușit să ducă un cazinou – afacere notorie pentru profitabilitatea sa – în faliment.

Imaginea falsă a succesului și prețul real plătit de America

Succesul lui Trump în afaceri a fost întotdeauna unul de fațadă. Averea sa a fost construită în mare parte pe banii tatălui său, pe artificii financiare și, potrivit mai multor investigații jurnalistice, pe conexiuni dubioase cu oligarhi din Rusia și alte state post-sovietice. Statul american a fost, la rândul său, păgubit de practicile fiscale agresive ale președintelui, care a ocolit plata unor taxe considerabile.

Instalat în Biroul Oval, Trump a reprodus același model: promisiuni grandioase, realitate economică haotică, parteneri politici umiliți și o lume întreagă ținută în tensiune de un președinte imprevizibil și, adesea, inconștient de consecințele propriilor gesturi.

Final de spectacol sau început de prăbușire?

Dacă în afaceri consecințele au fost falimente personale și procese pierdute, la nivel global miza este infinit mai mare: stabilitatea economiei planetare. O Americă zguduită de crize auto-provocate poate declanșa efecte în lanț care afectează economiile tuturor statelor.

Trump a mizat totul pe o carte riscantă: intimidarea. De data aceasta însă, nu partenerii de afaceri sau contractorii au fost cei care au tras linia, ci piețele financiare globale. Iar mesajul a fost clar: America nu este un cazinou și nici Casa Albă o ruletă.

Pentru prima dată, “afaceristul” Trump a înțeles că, în economie, atunci când miroase a gaz, nu te joci cu scântei. Chiar dacă instinctul său primar îi spune altceva.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata