Aglaia Eminovici, sora talentată și mai puțin cunoscută a lui Mihai Eminescu. Povestea ei de viață, între artă, admirație și tragedie

Aglaia Eminovici, sora poetului Mihai Eminescu, rămâne o prezență discretă în istoria familiei, deși viața sa ar putea inspira cu ușurință scenariul unui film. Renumită pentru frumusețea și inteligența ei, Aglaia s-a remarcat ca pianistă talentată, influențând carierele unor artiști ai vremii precum Ciprian Porumbescu și Teodor Flondor. De asemenea, l-a impresionat pe Titu Maiorescu și, asemenea altor membri ai familiei Eminovici, a trăit drama unei căsătorii impuse și a unor greutăți care i-au marcat destinul.

Deși Mihai Eminescu este considerat geniul literaturii române, familia sa a numărat mai mulți membri cu o cultură solidă și aptitudini deosebite. Printre aceștia, Aglaia – adesea considerată cel mai talentat copil al căminarului Gheorghe Eminovici și al Ralucăi Iurașcu – a avut un parcurs remarcabil, deși mai puțin cunoscut publicului larg.

Născută la 7 mai 1852, Aglaia a fost al optulea copil al familiei și a treia fiică. Frumoasă, isteață și preferata mamei, a beneficiat de o educație aleasă. Criticul literar George Călinescu o descria ca fiind, în adolescență, „bucălată și grațioasă”, remarcând însă că trăsăturile i s-au asprit odată cu trecerea anilor, pe fondul unei naturi sensibile și solitare.

Talentată la pian și atrasă de arta dramatică, Aglaia visa să devină actriță. Îl însoțea deseori pe fratele ei Mihai la Cernăuți, unde cei doi asistau la spectacole de teatru și muzică. Deși familia nu își permitea să o trimită la studii universitare, Aglaia a continuat să ia lecții de canto și să se impună în cercurile culturale din Botoșani, Suceava și Cernăuți. Acolo l-a întâlnit pe compozitorul Ciprian Porumbescu, care a fost impresionat de talentul și sensibilitatea ei artistică.

A devenit membră a societății muzicale „Armonia”, unde a susținut numeroase concerte la pian, uneori în prezența fratelui ei. Relația dintre cei doi, bazată pe afecțiune și pasiune comună pentru teatru, este amintită în numeroase evocări ale epocii.

O căsătorie din interes, la doar 18 ani

Destinul Aglaiei a luat o turnură diferită în 1871, când, la vârsta de 18 ani, s-a căsătorit cu Ioan Drogli, profesor la școala normală de învățători din Suceava. Acesta era cu 20 de ani mai în vârstă, iar căsătoria a fost considerată, încă de atunci, una aranjată, o practică frecventă în familiile cu statut social.

„Fusese măritată de tânără, la vreo 18 ani (7 ianuarie 1871), cu Ioan Drogli… Cu Drogli, Aglae a avut doi băieți, Ioan și George”, nota George Călinescu în biografia dedicată familiei Eminovici.

Deși viața ei nu a ajuns niciodată la notorietatea fratelui său, Aglaia Eminovici rămâne o figură importantă a epocii, o artistă talentată care a strălucit temporar în cercurile culturale ale Moldovei și Bucovinei, înainte ca destinul să o poarte pe drumul mai puțin luminos al sacrificiilor și tragediilor familiale.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata