Adrian Dohotaru este unul dintre cei mai activi reprezentanți ai societății civile din Cluj-Napoca, fiind mereu prezent când sunt dezbătute temele majore pentru oraș, iar uneori este chiar el cel care generează discuțiile incomode pentru autorități. În interviul pe care ni l-a acordat, ne vorbește despre perspectivele municipiului, starea actuală a mediului civic clujean și motivația sa personală în cadrul acestuia.
Presa Locală: Ești printre cei mai consecvenți activiști civici din Cluj. Cum îți păstrezi motivația, după atâția ani?Adrian Dohotaru: După vreo 20 de ani de activism civic și la final de an, în preajma Sărbătorilor, chiar simt o oarecare oboseală și lehamite față de viața publică. Într-o lume ideală, activarea cetățenească ar trebui să fie temporară. Cred că e bine ca oamenii să își vadă de viața lor personală, de cea profesională, de hobby-uri. Bine, într-o lume ideală, mult mai mulți oameni s-ar implica, ar lua mai multe decizii, fie că e la lucru, fie că e la nivel de cartier sau al politicii mai mari, glocale. Deci cu cât s-ar implica mai mulți, cu atât s-ar distribui mai echitabil sarcinile. Într-o democrație ideală, așa cum a fost la origini democrația, aleșii erau trași la sorți, deci era o datorie pentru care erai chemat, nu una pe care pe care o râvneai.
După cum se întrevede, motivația mea e determinată de idealism pentru că eu nu cred că se poate trăi în lume strict pragmatic, că nu suntem rotițe într-o mașinărie, componente mărunte ale unui sistem, e nevoie de voința noastră. Avem aspirații, avem dorințe și o să avem pentru totdeauna visul de a fi cât mai autonomi pe de o parte, pe de altă parte de a trăi cât mai armonios în relație cu natura, cât mai împăcați cu soarta noastră fragilă.La nivel de oraș și, mai larg, la nivel de județ, mi-am setat câteva obiective clare și asta mă menține activ, adică să avem o democrație participativă, spații publice și funcțiuni comunitare care sudează mai bine clujenii, un oraș mai bun pentru copiii mei. Nu pomenesc acum de toate cauzele civice în care m-am implicat că ar dura, haha, prea mult, ele rămân în șantier în continuare. Unele campanii civice nu au succese notabile, dar cel mai adesea sunt remize mediocre întinse pe ani, așa cum e și în zona Hoia, unde am blocat momentan investițiile imobiliare haotice care ar fi distrus pășunile și pădurea prin trafic auto extins prin ea.
Presa Locală: Cum funcționează lucrurile în noua postură politică, de președinte executiv al Partidului Verde? Ce obiective aveți pentru 2024?
Adrian Dohotaru: Sistemul actual e oligarhic, nu democratic. Concurăm cu partide guvernamentale și cu opoziția parlamentară care au votat subvenții de zeci de milioane de euro pentru anii prelectorali și 2024. Prin astfel de subvenții, media e cumpărată. Asta face competiția extrem de inegală. Dar asumarea unei poziții ecologiste și progresiste am făcut-o pe termen lung, pe decenii. În 2024, Verzii trebuie să crească, așa cum au făcut-o deja nu doar în Europa de Vest, ci și la noi în regiune, unde deja au pătruns în parlamente, guverne, consilii locale. Noi, Verzii, avem deja 120 de consilieri locali, viceprimari și primari, o să crească, nu am niciun dubiu, pentru că e un trend global de conștientizare a schimbărilor climatice. Dar ca să crească în salturi, nu gradual, Verzii vor avea nevoie de un curent similar în societate de implicare civică și politică similar cu ce a fost în urmă cu câțiva ani. În momentul de față, să o spunem pe șleau, lumea e apatică, e un contraval politic hrănit mediatic din subvențiile de la partide, e și o dezamăgire firească față de partidele noi care nu au confirmat cum și-ar fi dorit publicul. Îngrijorările mai sunt legate de prețurile care au explodat, de război, nu e chiar acum apetență pentru noi mișcări politice, dar situația se poate schimba din a doua parte a anului 2023, ori la începutul anului 2024. Dacă nu, angajamentul meu e oricum existențial, nu electoral, pentru o stângă eco, așa cum s-au declarat și Verzii Europeni prin statut. Această nouă conștiință politică la nivel autohton se creează treptat într-un mediu în care până acum câțiva ani termenul de schimbări climatice era conștientizat de o minoritate redusă de oameni.Presa Locală: A evoluat Clujul în ultimii ani? Ce s-a schimbat în bine și ce s-a înrăutățit?Adrian Dohotaru: Sigur că a evoluat față de perioada comunistă sau față de perioada naționalistă din anii 1990, începutul anilor 2000. Orașul are o circulație de idei care este mai europeană, mai ales din cauza universităților. Capitalul este transnațional, față de trecut, a permis în câteva sectoare, ca IT-ul, salarii mult peste media națională. Lucrările de infrastructură din centru, plus evenimentele constante, au dinamizat orașul. Ce s-a înrăutățit atât la nivel de oraș, dar și la nivel metropolitan, e traficul, urbanizarea mult mai haotică față de perioada comunistă care a oferit totuși locuințe și spații publice mai bune decât cele create în perioada PNL-ului la putere. Un alt lucru care s-a înrăutățit este legată de scumpirea traiului. Sigur că orice oraș mai dinamic are prețuri mai mari, dar autoritatea publică are posibilitatea de a interveni pe piață și să ofere bunuri și servicii publice, ca în Viena, care subvenționează locuințe sociale, transport public, spații verzi și bunuri culturale mult mai ieftine decât pe piața privată. Clujul are nevoie de politici publice care să atenueze efectele negative ale pieței.
Presa Locală: Crezi că orașul are nevoie de o schimbare la vârf? Poate fi învins Emil Boc la următoarele alegeri?
Adrian Dohotaru: Clujul are nevoie clar de o schimbare! 20 de ani cu primarul Boc și cu mâna lui dreaptă pușcăriabilă Apostu ori cu investitori imobiliari ca Elena Udrea and co cred că sunt îndeajuns. Și dacă votul într-un singur tur pentru primar avantajează net un sistem ierarhic și oligarhic, clujenii se pot lupta pentru un nou Consiliu Local, dar și pentru un Consiliu Județean. Iar lupta asta poate oferi fie o nouă majoritate în astfel de consilii, fie o opoziție mai bătăioasă pe viitor. Dar până la schimbări la vârf, vreau să văd schimbări la bază, iar asta poate veni prin mai multă presiune publică pentru transport public și motorizat electric, cu linii dedicate, pentru un urbanism mai echilibrat, pentru spații publice verzi.
Presa Locală: De ce crezi că este atât de slabă opoziția la Cluj, de mulți ani?
Adrian Dohotaru: Pentru că sistemul electoral nu încurajează competiția, dar și pentru că politica nu a atras totdeauna cei mai buni oameni să candideze. Indemnizațiile de vreo mie de lei lunar pentru consilieri nici nu atrag oameni interesați de deliberativ, ci yesmeni interesați să ajungă în vreun consiliu de administrație. Apoi, primarul Emil Boc a fost îndeajuns de abil să construiască un PR bine pus la punct care a mascat eșecul marilor proiecte de infrastructură, de la metrou la inel sudic, care sunt proiectate într-un viitor incert, dar mereu aspirațional. Mai e un lucru important: la noi cetățenia e legată de proprietate. Dacă ar putea vota toți chiriașii din Cluj ori alte orașe mari din România la alegeri locale, am avea o surpriză destul de mare la vot.Presa Locală: Cum vezi mediul civic clujean? Devin mai implicați cetățenii orașului?Presa Locală
Home Interviuri
Adrian Dohotaru: „Clujul are nevoie clar de o schimbare! 20 de ani cu primarul Boc cred că sunt îndeajuns”
by Presa Locala 20.12.2022
Adrian Dohotaru: „Clujul are nevoie clar de o schimbare! 20 de ani cu primarul Boc cred că sunt îndeajuns”
Adrian Dohotaru este unul dintre cei mai activi reprezentanți ai societății civile din Cluj-Napoca, fiind mereu prezent când sunt dezbătute temele majore pentru oraș, iar uneori este chiar el cel care generează discuțiile incomode pentru autorități. În interviul pe care ni l-a acordat, ne vorbește despre perspectivele municipiului, starea actuală a mediului civic clujean și motivația sa personală în cadrul acestuia.
Presa Locală: Ești printre cei mai consecvenți activiști civici din Cluj. Cum îți păstrezi motivația, după atâția ani?
Adrian Dohotaru: După vreo 20 de ani de activism civic și la final de an, în preajma Sărbătorilor, chiar simt o oarecare oboseală și lehamite față de viața publică. Într-o lume ideală, activarea cetățenească ar trebui să fie temporară. Cred că e bine ca oamenii să își vadă de viața lor personală, de cea profesională, de hobby-uri. Bine, într-o lume ideală, mult mai mulți oameni s-ar implica, ar lua mai multe decizii, fie că e la lucru, fie că e la nivel de cartier sau al politicii mai mari, glocale. Deci cu cât s-ar implica mai mulți, cu atât s-ar distribui mai echitabil sarcinile. Într-o democrație ideală, așa cum a fost la origini democrația, aleșii erau trași la sorți, deci era o datorie pentru care erai chemat, nu una pe care pe care o râvneai.
După cum se întrevede, motivația mea e determinată de idealism pentru că eu nu cred că se poate trăi în lume strict pragmatic, că nu suntem rotițe într-o mașinărie, componente mărunte ale unui sistem, e nevoie de voința noastră. Avem aspirații, avem dorințe și o să avem pentru totdeauna visul de a fi cât mai autonomi pe de o parte, pe de altă parte de a trăi cât mai armonios în relație cu natura, cât mai împăcați cu soarta noastră fragilă.
La nivel de oraș și, mai larg, la nivel de județ, mi-am setat câteva obiective clare și asta mă menține activ, adică să avem o democrație participativă, spații publice și funcțiuni comunitare care sudează mai bine clujenii, un oraș mai bun pentru copiii mei. Nu pomenesc acum de toate cauzele civice în care m-am implicat că ar dura, haha, prea mult, ele rămân în șantier în continuare. Unele campanii civice nu au succese notabile, dar cel mai adesea sunt remize mediocre întinse pe ani, așa cum e și în zona Hoia, unde am blocat momentan investițiile imobiliare haotice care ar fi distrus pășunile și pădurea prin trafic auto extins prin ea.
Presa Locală: Cum funcționează lucrurile în noua postură politică, de președinte executiv al Partidului Verde? Ce obiective aveți pentru 2024?
Adrian Dohotaru: Sistemul actual e oligarhic, nu democratic. Concurăm cu partide guvernamentale și cu opoziția parlamentară care au votat subvenții de zeci de milioane de euro pentru anii prelectorali și 2024. Prin astfel de subvenții, media e cumpărată. Asta face competiția extrem de inegală. Dar asumarea unei poziții ecologiste și progresiste am făcut-o pe termen lung, pe decenii. În 2024, Verzii trebuie să crească, așa cum au făcut-o deja nu doar în Europa de Vest, ci și la noi în regiune, unde deja au pătruns în parlamente, guverne, consilii locale. Noi, Verzii, avem deja 120 de consilieri locali, viceprimari și primari, o să crească, nu am niciun dubiu, pentru că e un trend global de conștientizare a schimbărilor climatice. Dar ca să crească în salturi, nu gradual, Verzii vor avea nevoie de un curent similar în societate de implicare civică și politică similar cu ce a fost în urmă cu câțiva ani. În momentul de față, să o spunem pe șleau, lumea e apatică, e un contraval politic hrănit mediatic din subvențiile de la partide, e și o dezamăgire firească față de partidele noi care nu au confirmat cum și-ar fi dorit publicul. Îngrijorările mai sunt legate de prețurile care au explodat, de război, nu e chiar acum apetență pentru noi mișcări politice, dar situația se poate schimba din a doua parte a anului 2023, ori la începutul anului 2024. Dacă nu, angajamentul meu e oricum existențial, nu electoral, pentru o stângă eco, așa cum s-au declarat și Verzii Europeni prin statut. Această nouă conștiință politică la nivel autohton se creează treptat într-un mediu în care până acum câțiva ani termenul de schimbări climatice era conștientizat de o minoritate redusă de oameni.
Presa Locală: A evoluat Clujul în ultimii ani? Ce s-a schimbat în bine și ce s-a înrăutățit?
Adrian Dohotaru: Sigur că a evoluat față de perioada comunistă sau față de perioada naționalistă din anii 1990, începutul anilor 2000. Orașul are o circulație de idei care este mai europeană, mai ales din cauza universităților. Capitalul este transnațional, față de trecut, a permis în câteva sectoare, ca IT-ul, salarii mult peste media națională. Lucrările de infrastructură din centru, plus evenimentele constante, au dinamizat orașul. Ce s-a înrăutățit atât la nivel de oraș, dar și la nivel metropolitan, e traficul, urbanizarea mult mai haotică față de perioada comunistă care a oferit totuși locuințe și spații publice mai bune decât cele create în perioada PNL-ului la putere. Un alt lucru care s-a înrăutățit este legată de scumpirea traiului. Sigur că orice oraș mai dinamic are prețuri mai mari, dar autoritatea publică are posibilitatea de a interveni pe piață și să ofere bunuri și servicii publice, ca în Viena, care subvenționează locuințe sociale, transport public, spații verzi și bunuri culturale mult mai ieftine decât pe piața privată. Clujul are nevoie de politici publice care să atenueze efectele negative ale pieței.
Presa Locală: Crezi că orașul are nevoie de o schimbare la vârf? Poate fi învins Emil Boc la următoarele alegeri?
Adrian Dohotaru: Clujul are nevoie clar de o schimbare! 20 de ani cu primarul Boc și cu mâna lui dreaptă pușcăriabilă Apostu ori cu investitori imobiliari ca Elena Udrea and co cred că sunt îndeajuns. Și dacă votul într-un singur tur pentru primar avantajează net un sistem ierarhic și oligarhic, clujenii se pot lupta pentru un nou Consiliu Local, dar și pentru un Consiliu Județean. Iar lupta asta poate oferi fie o nouă majoritate în astfel de consilii, fie o opoziție mai bătăioasă pe viitor. Dar până la schimbări la vârf, vreau să văd schimbări la bază, iar asta poate veni prin mai multă presiune publică pentru transport public și motorizat electric, cu linii dedicate, pentru un urbanism mai echilibrat, pentru spații publice verzi.
Presa Locală: De ce crezi că este atât de slabă opoziția la Cluj, de mulți ani?
Adrian Dohotaru: Pentru că sistemul electoral nu încurajează competiția, dar și pentru că politica nu a atras totdeauna cei mai buni oameni să candideze. Indemnizațiile de vreo mie de lei lunar pentru consilieri nici nu atrag oameni interesați de deliberativ, ci yesmeni interesați să ajungă în vreun consiliu de administrație. Apoi, primarul Emil Boc a fost îndeajuns de abil să construiască un PR bine pus la punct care a mascat eșecul marilor proiecte de infrastructură, de la metrou la inel sudic, care sunt proiectate într-un viitor incert, dar mereu aspirațional. Mai e un lucru important: la noi cetățenia e legată de proprietate. Dacă ar putea vota toți chiriașii din Cluj ori alte orașe mari din România la alegeri locale, am avea o surpriză destul de mare la vot.
Presa Locală: Cum vezi mediul civic clujean? Devin mai implicați cetățenii orașului?
Adrian Dohotaru: Ar fi mai implicați dacă societatea civilă instituționalizată ar face mai mult advocacy, nu proiecte, în care anumite funcții ale statului sunt externalizate, astfel încât destui ONG-iști par o birocrație mai spălăcită pe fonduri europene. O altă problemă e că teritoriul pe care se întâlnesc oamenii la evenimente e unul cultural, iar cultura, chiar și cea asumat mai critică, e modelată după un scenariu evazionist, discuțiile sunt conviviale și eu devin puțin iritat de ceea ce e considerată lumea bună a orașului. Destui noi îmbogățiți sunt niște parveniți, alții mediocri ca deschidere culturală. Inclusiv la hipsterii care socializează, lumea se întâlnește să se relaxeze, iar asta e firesc. Dar faptul că nu se pun probleme mai serioase legate de oraș în medii culturale ori universitare ar trebui să ne îngrijoreze. Cetățenii se implică dacă li se permite. Dar un drept nu se dă, ci se ia! iar aici poate fi mai implicată societatea civilă, ca povara muncii de critică, de evenimente publice mai protestatare, de propuneri în afara strategiilor oficiale să nu fie doar pe umerii unui număr redus de oameni.
Pe scurt, văd spațiul public clujean ca dând dovadă de autosuficiență și ca fiind destul de provincial, în ciuda aerelor de oraș european, dar întrevăd în același timp raze de speranță. Mai multe asociații ne mobilizăm pentru ca tot parcursul Someșului în județ să fie folosit de clujeni drept un culoar verde albastru cât mai lat. Mai mulți civici și universitari ne-am mobilizat pentru Hoia, iar anul viitor începem un studiu de biodiversitate. Continuăm, în ciuda oboselii, să ne luptăm pentru desegregarea Pata Râtului și sunt destule alte cauze civice care se transformă în timp în investiții și bunuri publice.
Presa Locală: Care sunt motivele eșecului procesului de bugetare participativă, inițiat de primărie?
Adrian Dohotaru: Am descris în cartea mea despre bugetare participativă de la editura UBB, care se poate descărca gratuit, de ce a eșuat procesul inițiat de societatea civilă, atenție, nu de primărie. Primăria doar l-a implementat prost. Bugetarea participativă a eșuat, cu un număr de 20 de ori mai mic de voturi față de câte conturi de vor sunt activate pentru că Primăria întârzie să implementeze cele mai importante proiecte din primii ani. Apoi, neîncrederea e mare cu privire la motivele de respingere a proiectelor depuse, 80% fiind declarate neeligibile. Designul online superficial nu încurajează cooperarea, dezbaterea, proiecte mai mari care să fie discutate din cauza limitelor bugetare arbitrare stabilite de Primărie. Cu Societatea Academică Română, lucrez la un nou design cu Primăria Reșița, dar suntem deschiși și către alte primării din țară care doresc să implementeze procese participative, nu să se limiteze la PR ori la o transpunere extrem de arbitrară a propunerilor cetățenești.
Presa Locală: Ai un model din afară pentru Cluj? Care ar fi orașul ideal?
Adrian Dohotaru: Viena. Pentru că e un exemplu bun de economie socială de piață. Am vizitat locuințele lor publice și este unul dintre principalii factori care atenuează prețul chiriilor, din cauza asta Viena este și declarată constant în diverse topuri pe primul loc în lume din perspectiva calității vieții. Îmi place și Copenhaga, unde am revenit recent, pentru că e excepțională din perspectiva mobilității cicliste, toate anotimpurile, dar și pentru că au transport public care îi scoate pe oameni din mașini.
Sursa:https://www.presalocala.com/2022/12/20/adrian-dohotaru-clujul-are-nevoie-clar-de-o-schimbare-20-de-ani-cu-primarul-boc-cred-ca-sunt-indeajuns/