Ada Kaleh, o mică insulă de pe Dunăre, situată la aproximativ 3 kilometri aval de Orșova, a fost unul dintre cele mai pitorești și misterioase locuri ale României.
Cunoscută pentru comunitatea sa turco-tătară, aerul oriental și economia bazată pe comerț și manufactură, insula a fost acoperită de ape în 1971, în urma construirii barajului de la Porțile de Fier.
Un colț de Orient pe Dunăre
Cu o suprafață de doar 1,7 kilometri pătrați, Ada Kaleh era un loc unic, unde influențele otomane se îmbinau armonios cu peisajul dunărean. Insula a fost o enclavă turcească de secole, având o moschee impunătoare, străzi înguste și bazaruri pline de arome orientale.
Locuitorii se ocupau în special cu cultivarea tutunului, producția de dulciuri precum rahatul turcesc și comercializarea de mirodenii și bijuterii artizanale.
Un destin pecetluit de progresul industrial
În anii ’60, planul construirii barajului hidroenergetic de la Porțile de Fier I a condamnat insula la dispariție. Apele Dunării au înghițit în totalitate acest colț de istorie, iar locuitorii săi au fost relocați, mulți dintre ei stabilindu-se în Drobeta-Turnu Severin, Orșova sau Turcia. S-au făcut eforturi pentru a reconstrui insula pe Ostrovul Șimian, însă proiectul nu a fost finalizat.
Memoria unui paradis pierdut
Astăzi, Ada Kaleh trăiește doar prin amintirile celor care au cunoscut-o și prin documentele de arhivă. Imaginile și poveștile transmise din generație în generație păstrează vie legenda unei insule unice, înghițite de valurile timpului.
Ada Kaleh nu este doar o insulă dispărută, ci un simbol al unui trecut multicultural, al unei lumi pierdute care continuă să fascineze și să inspire.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
