De ce contează cum îți montezi gardul? Tradiție, respect și liniște între case.

În lumea satului românesc – dar și în noile cartiere de case – există o regulă nescrisă, transmisă din generație în generație, care spune că gardul se montează cu partea frumoasă, finisată, spre vecini. La prima vedere, pare un simplu gest estetic sau de politețe, dar în realitate are implicații mai profunde, care țin de respect, bună vecinătate și chiar mentalitatea noastră ca popor.

1. Respectul pentru cel de lângă tine

Montarea gardului „cu fața” spre vecin este, înainte de toate, un gest de respect. Îi arăți celui de alături că îți pasă de cum arată granița comună și că nu vrei să-l lași să privească zilnic șuruburi, grinzi expuse sau lemn netratat. Este o formă de curtoazie în spațiul rural – echivalentul unui salut dat zilnic peste gard.

2. Bună vecinătate și evitarea conflictelor

Gardurile, în ciuda rolului lor de delimitare, sunt adesea motiv de ceartă între vecini. Modul în care este construit, poziționat sau finisat un gard poate declanșa tensiuni inutile. Atunci când alegi să orientezi partea estetică spre vecin, transmiți un mesaj clar: „Nu vreau să ne certăm. Îți ofer ceva frumos, deși e pe terenul meu.”

3. Imaginea gospodăriei tale

În mod ironic, gardul este, de fapt, prima impresie despre casa ta – nu doar pentru trecători, ci și pentru cei care locuiesc alături. Un gard construit cu grijă, cu fața spre vecin, transmite ideea de gospodărie bine întreținută, cu oameni civilizați, preocupați de armonie. Este o carte de vizită pentru comunitate.

4. Tradiția neoficială, dar general respectată

Deși nu există o lege scrisă care să impună orientarea gardului, tradiția rurală românească o impune tacit. Mulți bătrâni ar spune că „așa e frumos” sau „așa se face de când lumea”. În realitate, aceste reguli nescrise creează coeziune între vecini și previn conflictele – un capital social important într-o comunitate mică.

5. Ce spune legea, totuși?

Codul Civil român nu impune o anumită orientare a gardului, dar reglementează înălțimea, distanțele față de limitele de proprietate și acordul în cazul gardurilor comune. În lipsa unui acord scris, gesturile de bunăvoință și respect contează enorm.