Se împlinesc 48 de ani de la seara fatidică de 4 martie 1977, când România a fost zguduită de unul dintre cele mai puternice și distrugătoare cutremure din istoria sa modernă. La ora 21:22, un seism cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a lovit țara, având epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 94 de kilometri. În doar 56 de secunde, cutremurul a produs pagube imense și a schimbat iremediabil viețile a mii de oameni.
Bucureștiul – cel mai grav afectat
Deși unda de șoc a fost resimțită în întreaga Europă de Sud-Est, cu efecte până la Moscova și Sankt Petersburg, cele mai grave distrugeri s-au înregistrat în România, în special în București. Capitala a fost scena unor prăbușiri masive de clădiri, multe dintre ele fiind construcții vechi sau realizate fără o rezistență adecvată la seisme. În total, 32 de imobile s-au prăbușit complet, transformând centrul orașului într-un peisaj apocaliptic de dărâmături și ruine. Printre clădirile afectate s-au numărat blocuri de locuințe, hoteluri și clădiri administrative, unele dintre ele având o importanță arhitecturală și istorică deosebită.
Bilanț tragic: mii de victime și pagube uriașe
Cutremurul a avut un impact uman devastator. Oficial, 1.570 de persoane și-au pierdut viața, dintre care peste 1.400 doar în București. Alte 11.300 de persoane au fost rănite, multe dintre ele grav, iar spitalele au fost copleșite de numărul mare de victime. Salvatorii au lucrat contracronometru zile întregi pentru a scoate supraviețuitorii de sub dărâmături, în timp ce rudele își căutau cu disperare apropiații dispăruți.
Pierderile materiale au fost uriașe: mii de locuințe au fost distruse, lăsând zeci de mii de oameni fără adăpost. În unele orașe din sudul și estul țării, infrastructura a fost grav afectată, cu drumuri și căi ferate blocate, iar rețelele de apă și electricitate întrerupte pe perioade îndelungate.
Unda de șoc și efectele în afara României
Seismul din 1977 nu a fost resimțit doar în România. Unda de șoc s-a propagat rapid în țările vecine și a fost detectată în aproape toată Europa de Sud-Est. Cele mai intense mișcări au fost resimțite în Bulgaria, Iugoslavia și Republica Moldova, dar și în capitalele unor state mai îndepărtate, precum Moscova și Sankt Petersburg.
Un moment de cotitură în istoria construcțiilor
Cutremurul din 4 martie 1977 a reprezentat un punct de cotitură pentru sistemul de construcții din România. Autoritățile comuniste, confruntate cu amploarea dezastrului, au luat măsuri drastice privind siguranța seismică a noilor clădiri. Normele de construcție au fost înăsprite, iar multe dintre clădirile afectate au fost demolate și înlocuite cu structuri mai rezistente. Cu toate acestea, reconstrucția a fost marcată de abuzuri și demolări forțate, mai ales în București, unde regimul Ceaușescu a folosit dezastrul ca pretext pentru a remodela orașul în conformitate cu viziunea sa arhitecturală megalomanică.
Memoria unui dezastru național
Astăzi, la 48 de ani de la acea noapte fatidică, cutremurul din 1977 rămâne una dintre cele mai dureroase tragedii din istoria României. Amintirea acelui dezastru este încă vie în memoria colectivă, iar specialiștii atrag constant atenția asupra riscului seismic ridicat al țării. Bucureștiul, unde multe clădiri vechi încă nu au fost consolidate, rămâne vulnerabil în fața unui nou seism major.
4 martie 1977 a fost mai mult decât o tragedie – a fost un semnal de alarmă cu privire la pericolele unui cutremur puternic și la necesitatea măsurilor de prevenție. Întrebarea care rămâne este dacă România a învățat cu adevărat lecția acestui dezastru.
Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata
