25 ianuarie 1931 – Nașterea lui Ion Hobana, promotor și critic al literaturii science-fiction românești.

25 ianuarie 1931 marchează nașterea lui Ion Hobana, prozator, eseist și traducător român, considerat unul dintre cei mai importanți promotori și critici ai literaturii science-fiction din România. Născut Aurelian Mantăroșie la Sânnicolau Mare, județul Timiș-Torontal, Hobana a copilărit la Bârlad într-o familie cu tradiție intelectuală: tatăl său, Ion Mantăroșie, a fost magistrat, iar mama sa, Antoneta (n. Patrichi), profesoară de istorie și directoare a Liceului de fete din localitate. A absolvit Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” în 1949 și ulterior a devenit licențiat în litere, susținând prima lucrare din România dedicată literaturii science-fiction.

Opera literară

Hobana a debutat în literatura română cu poezie, publicând volume precum Centru înaintaș (1954), Caleidoscop (1958) și Orar de vacanță (1962), precum și romanul Sfârșitul vacanței (1960). Începând cu 1955, s-a consacrat literaturii science-fiction, debutând cu povestirea Glasul mării în revista Știință și Tehnică. Printre lucrările sale SF se numără nuvela Ultimul văl (1957) și volumele de povestiri Oameni și stele (1963), Un fel de spațiu (1988) și Timp pentru dragoste (2009). De asemenea, a realizat adaptarea teatrală a romanului Omul invizibil de H.G. Wells, montată la București (1974), Brașov (1976) și Iași (2008).

Ion Hobana a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și al unor organizații internaționale de prestigiu, precum Société Européenne de Culture, H.G. Wells Society și Centre International Jules Verne. Pentru activitatea sa literară și contribuția la promovarea SF-ului, a fost recompensat cu numeroase premii, printre care Marele Premiu al Ministerului Culturii și Artei din Polonia (1973), Premiul Special Aripile de aur ale fanteziei (1980) și Premiul World SF (Brighton, 1984).

Lucrări de exegeză și critică literară

Hobana a fost și un remarcabil critic și teoretician al literaturii SF, publicând lucrări precum:

Viitorul a început ieri (1966) Imaginile posibilului (1968) Vârsta de aur a anticipației românești (1969) Maeștrii anticipației clasice (1975) Science fiction. Autori, cărți, idei (vol. I, 1983; vol. II, 1986) Un englez neliniștit. H.G. Wells și universul SF (1996) Triumful visătorilor (1998, împreună cu Julien Weverbergh) Peste o sută și o mie de ani – O istorie a literaturii franceze de imaginație științifică până la 1900 (2010).

Romanul său Călătorie întreruptă (1989) are un puternic caracter autobiografic și a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor București (2007).

Activitatea de antologator și prefator.

Hobana a inițiat colecția Ion Hobana prezintă maeștrii anticipației clasice, publicând ediții critice ale unor autori precum Edgar Allan Poe, Robert Louis Stevenson, Jules Verne, Emilio Salgari, Jack London și Felix Aderca. De asemenea, a realizat numeroase antologii și prefețe pentru opere clasice SF și fantasy, contribuind la popularizarea acestora în România și în străinătate.

Pasiunea pentru Jules Verne

Un segment important al activității lui Hobana a fost dedicat studiului vieții și operei lui Jules Verne. A tradus mai multe Călătorii extraordinare, a publicat studii și articole și a realizat emisiuni de radio și televiziune dedicate marelui autor. Monografia Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne (1979) a fost recunoscută cu Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Europa Special la Congresul European de SF de la Stresa (1980), fiind publicată și în Italia. Alte lucrări includ Jules Verne în România? (1992) și Jules Verne. Chipuri, obiceiuri și peisaje românești (2004).

Contribuții internaționale

Lucrările sale au fost traduse în peste 20 de țări, iar articolele și povestirile sale au apărut în antologii internaționale de renume, precum Twenty Houses of the Zodiac (1979) și The Penguin World Omnibus of Science-fiction (1986).

Emisiuni TV și cercetări OZN

Ion Hobana a realizat emisiuni TV precum Frontierele posibilului, Fantastic club și Triumful visătorilor. Pasiunea sa pentru fenomenul OZN l-a făcut președinte al ASFAN – România, publicând lucrări precum OZN – o sfidare pentru rațiunea umană (1971), Enigme pe cerul istoriei (1993, ediții succesive până în 2007) și Incidentul Roswell. Noi mărturii și controverse (2008).

Premii literare și recunoaștere.

Ion Hobana a primit numeroase premii pentru întreaga sa activitate: Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Special Europa SF, Premiul World SF și alte distincții pentru contribuțiile sale la literatura SF și promovarea scriitorilor clasici.

Ion Hobana a trecut în neființă la 22 februarie 2011, lăsând în urmă o moștenire vastă în literatură, critică și popularizarea științifico-fantasticului, atât în România, cât și pe plan internațional.