103 ani de la nașterea lui Ion Gavrilă Ogoranu liderul rezistenței armate anticomuniste pe care Securitatea nu l-a prins timp de trei decenii

Se împlinesc astăzi 103 ani de la nașterea lui Ion Gavrilă Ogoranu, una dintre cele mai importante figuri ale rezistenței armate anticomuniste din România. Considerat cel mai căutat luptător anticomunist al epocii sale, Ogoranu a reușit să evite capturarea de către Securitate timp de aproape trei decenii, într-o perioadă în care aparatul represiv al statului funcționa la capacitate maximă.

Ion Gavrilă Ogoranu a fost fondatorul și liderul „Grupului Carpatin Făgărășan”, o formațiune de rezistență care a dus o luptă armată împotriva regimului comunist în Munții Făgăraș. Membrii grupului au lăsat în urmă un document cu valoare de testament, adresat generațiilor viitoare, în care explicau motivele pentru care au ales calea confruntării directe cu regimul instaurat după război.

În acest text, luptătorii subliniau că demersul lor a fost o formă de mărturie istorică: o dovadă că România nu a acceptat comunismul fără împotrivire. Ei vorbeau despre sacrificiu, onoare și responsabilitatea morală de a nu lăsa generațiilor următoare sentimentul rușinii față de propria identitate națională.

Timp de aproape zece ani, Ogoranu și camarazii săi au fost urmăriți de sute de agenți ai Securității. Pentru activitatea sa, liderul grupării a fost condamnat de două ori la moarte. În 1957, în urma unei trădări, grupul a fost anihilat, majoritatea membrilor fiind capturați sau uciși. Ogoranu a reușit să scape, la limită, o experiență pe care avea să o descrie ulterior cu profundă amărăciune.

În memoriile sale, acesta nota că, în confruntările din munți, luptătorii au fost răniți, dar nu uciși, adevăratele pierderi survenind doar în urma trădării. Ogoranu identifica trădarea ca pe o rană profundă a societății românești, o slăbiciune care, în opinia sa, risca să devină fatală dacă nu era recunoscută și vindecată. El observa lucid că regimurile politice se schimbă, dar oportunismul și lipsa de conștiință rămân constante, iar masele de oameni sunt adesea manipulate tocmai prin lipsa de educație și gândire critică.

După distrugerea grupării, Ogoranu a continuat să se sustragă capturării timp de aproape 20 de ani. În documentele interne ale Securității, urmărirea sa era considerată o prioritate majoră. În 1960, colonelul Pavel Aranici nota că prinderea lui Gavrilă reprezenta una dintre cele mai dificile misiuni ale instituției, subliniind că în jurul său se construise un adevărat mit, alimentat de rezistența sa îndelungată și de autoritatea morală de care se bucura.

În cele din urmă, în 1976, Ogoranu a fost capturat, cel mai probabil tot în urma unei trădări. A scăpat însă de execuție datorită intervenției decisive a soției sale, Ana Gavrilă Ogoranu, care a solicitat în scris sprijinul direct al președintelui american Richard Nixon. Potrivit unor surse istorice, această intervenție ar fi contribuit la salvarea sa. După șase luni de anchete și interogatorii, Ogoranu a fost eliberat, dar a rămas sub supravegherea permanentă a Securității până la finalul vieții.

Ion Gavrilă Ogoranu a murit în 2006, fără a fi reabilitat oficial de statul român și fără ca sacrificiul său să fie recunoscut instituțional. Deși anul trecut ar fi trebuit marcat oficial centenarul nașterii sale, acest moment a trecut aproape neobservat. Memoria lui continuă însă să fie păstrată prin inițiative civice și prin transmiterea poveștii sale din generație în generație.

În încheiere, rămâne relevant mesajul transmis de membrii Grupului Carpatin Făgărășan către urmași. Aceștia subliniau că, pe potecile munților, nu au purtat doar arme, ci și valorile fundamentale ale onoarei, libertății și responsabilității față de neam, alături de speranțele și idealurile unei Românii libere.

Pentru cei interesați de istoria rezistenței anticomuniste, filmul „Portretul luptătorului la tinerețe” oferă o relatare cinematografică a luptei conduse de Ion Gavrilă Ogoranu. Deși apreciat de critici, filmul rămâne puțin cunoscut publicului larg. Proiectul fusese gândit ca prima parte a unei trilogii dedicate rezistenței armate, celelalte două filme, despre Elisabeta Rizea și gruparea Arnăuțoiu din Muscel, nefiind realizate niciodată.

Disclaimer: News Cluj nu are contracte de publicitate cu nici un partid politic sau agenție guvernamentală direct sau sub forma unor campanii de informare. News Cluj consideră că aceste sume nu sunt nimic altceva decât un ajutor mascat care distorsionează piața media.News Cluj acceptă contracte cu partidele politice doar în perioadaPrecizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare fiind normală pe perioada alegerilor.
#presacurata