Cartierul Mărăști pe vremea huștezenilor
În timpurile Evului Mediu, zona care astăzi găzduiește cartierul Mărăști era cunoscută sub denumirea de „Orașul de Jos”. Amplasat în apropierea râului Someșul Mic, acest loc era locuit de o populație denumită huștezeni, conform afirmațiilor lui Lukacs Jozsef, un istoric clujean. Această populație era compusă în principal din agricultori, având ca principală responsabilitate alimentarea orașului cu produse alimentare.
Huștezenii, locuitorii Orașului de Jos din perioada Evului Mediu, reprezentau o comunitate dedicată agriculturii și furnizării de alimente către oraș. Erau cunoscuți pentru munca lor asiduă și pentru rolul esențial pe care-l jucau în asigurarea hranei pentru comunitatea clujeană.
Această populație agricolă se dezvoltase în jurul râului Someșul Mic, care oferea resursele naturale necesare pentru cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. Huștezenii se ocupau cu succes de agricultură, cultivând o gamă variată de cereale, legume și fructe, dar și creând pășuni pentru animalele lor.
Relația strânsă dintre Orașul de Jos și orașul Cluj era bazată pe schimbul de bunuri alimentare. Huștezenii, cu mândrie și pricepere, aduceau produsele lor proaspete și diverse în târgurile și piețele din oraș. Aceste alimente erau indispensabile pentru a satisface nevoile comunității clujene în creștere rapidă.
În plus, huștezenii erau implicați și în alte activități economice. Ei produceau diverse materiale necesare vieții cotidiene, cum ar fi lemnul pentru construcții și lucrările de tâmplărie. De asemenea, meșteșugarii din comunitatea hușteză erau renumiți pentru abilitățile lor în prelucrarea metalului, textile și olărit.
În timp, Orașul de Jos și orașul Cluj s-au dezvoltat împreună, creând o simbioză esențială între mediul urban și cel rural. Huștezenii au contribuit la prosperitatea și bunăstarea orașului prin muncă lor harnică și prin asigurarea alimentelor necesare pentru supraviețuirea comunității.
Cartierul Mărăști sub denumirea pe care o cunoaștem cu totii astăzi a fost construit in perioada anilor ’70-’80, dintr-o necesitate de locuinte pentru numarul mare de angajati al Combinatului de utilaje grele CUG. Denumirea provine de la Batalia de la Marasti, una dintre principalele lupte desfasurate pe teritoriul Romaniei in Primul Razboi Mondial.
Chiar daca nu este atat de ofertant precum centrul, la capitolul arhitectura sau obiective culturale, astazi Marasti este catalogat drept un important cartier rezidential, cu o populatie de aproximativ 30 de mii de locuitori. In ultimii ani s-au realizat diferite proiecte pentru imbunatatirea aspectului cultural. De exemplu renovarea fostului cinematograf Marasti, care a devenit primul cinematograf gratuit din Cluj. Aflat in proprietatea primariei, Cinema Marasti a fost renovat si modernizat in 2011. Pe langa filme, cinematograful gazduieste si diverse evenimente pentru comunitate: dezbateri, expozitii de fotografie si de pictura, lansari de carte, etc.
Ca atractii turistice in Cartierul Marasti, putem vorbi despre Biserica Sfantul Petru, situata pe B-dul 21 decembrie, construita in stil neogotic la mijlocul secolului al XIX-lea. In fata bisericii se afla un impozant portal baroc, initial amplasat in fata bisericii Sf. Mihail din centru, iar in spatele bisericii, se afla statuia Fecioarei Maria, denumita si „Statuia Ciumei”, ridicata in anul 1744, ca semn de recunostinta pentru ocrotirea adusa Clujului in perioada ultimei mari epidemii de ciuma. Initial statuia a fost amplasata pe strada Universitatii si mutata aici in 1959.
